Sfârşitul lumii

Daca e sa privim problema in plan fizic, material, stiintific, ajungem la concluzia: totul e o minciuna, sunt doar zvonuri lansate de cine stie cine…dar ma intreb care e scopul? De ce ar dori cineva sa bage in sperieti intreaga omenire? La ce ii foloseste? ( un raspuns ar fi conspiratia guvernelor, dar unde e logica?) Stim foarte bine ca pentru stapanirea lumii s-a aplicat intotdeauna principiul “divide et impera” si distrugerea valorilor spirituale. Acest “zvon” face exact opusul. Actioneaza ca un catalizator care unifica spiritual. Oamenii incep sa se gandeasca la bunatate, iubire, generozitate…in fine, toate valorile pozitiv universale.

Daca e s-o gandim pe plan psihologic, tendinta naturala a oamenilor de a crede in sfarsitul lumii e generata de FRICA…frica de moarte, de necunoscut si atunci inventeaza “divinitatea” de unde decurg toate miturile si religiile popoarelor. Cu toate astea discrepanta apare in non-diversitatea credintelor. Au forme de exprimare diferite, dar pana la urma vorbesc despre acelasi lucru. Iar sfarsitul lumii e zugravit cam la fel. De unde le vine la toti conceptia apocaliptica cam in aceiasi termeni? Inseamna ca traim intr-o paranoia generalizata?

Daca privim lucrurile in plan spiritual, al cosmogoniei descrise si sustinute de marii initiati ai antichitatii, inclusiv de profetii vremurilor respective, deja totul capata sens. Eh, da! Vezi logica, clar si de netagaduit!

AM sa o citez pe Odette, pentru ca ea a reusit sa exprime mult mai bine explicatia decat as putea eu:

Orice sistem viu evolueaza pe o spirala, chiar daca, datorita vederii noastre limitate punctul terminus la noi e, sau poate fi echivalent cu moartea, fiindca nu vedem interdimensional. Insa daca te duci putin la fizica cuantica, ai sa vezi ca nu exista moarte, asa cum o livreaza, gata conditionata si organizata, cultele religioase ale lumii si prejudecatile noastre create de istoria culturala a umanitatii, exista doar o trecere dintr-un plan in altul temporal, spatial, sau de care o mai fi si noi nu ni le putem reprezentainca fiindca mintea nu-si poate imagina decit ceea ce poate compara oarecumva. Daca nu cumva in permanenta traim pe mai multe planuri simultan, dar nu suntem constienti decit de unul. In definitiv, care o fi diferenta intre noi si particulele elementare din nucleu, a caror comportare “ciudate” au creat conceptul de antimaterie?

In aceeasi idee as adauga ca limitarea rationala si senzoriala specifica omului, nu ne permite sa concepem timpul asa cum este el: multidimensional, ci linear. Conform teoriei mistice, spirituale impartirea timpului pe care au conceput-o civilizatiile pamantene nu se poate aplica la timpul cosmic pentru ca nu e de aceeasi natura.

In acest sens, pentru mine a fost o revelatie cosmogonia lui Pitagora . De ce spun revelatie?
Pai, de cand ne stim stiinta si religia s-au batut cap in cap. Fiecare isi sustine punctul de vedere cu ardoare, dar nu incearca sa vada punctele commune, sinteza care se poate produce intre ele, o unificare salvatoare care ar schimba peisajul in ansamblu, ar schimba covarsitor conceptiile noastre despre viata si lume, “the big picture” cum zic americanii.

Cosmogonia lui Pitagora exact asta face. Imbina cele doua viziuni matematica vazuta prin ochii spirituali, cosmici si universul vazut matematic. In felul asta totul capata sens. Astfel stim cine suntem noi, cine ne-a creat, de ce ne-a creat, care este scopul nostru atat la nivel global cat si individual, care este locul nostru in giganticul proces al universului. Privind din perspectiva asta, gasim raspuns la orice intrebare, la orice enigma. Asta a fost revelatia mea! Parca mi s-au deschis ochii pentru prima oara si am putut sa vad planul divin in toata maretia lui. In contextul asta, timpul asa cum il percepem noi oamenii isi pierde valoarea. Anul 2012 nu are decat o semnificatie simbolica, spirituala si nu una fizica, iar calculul anevoios facut de virrus nu demonstreaza nimic.

Asa cum spunea si Odette,

ascensiunea si transformarile se petrec deja – uita-te la dinamica umanitatii in ultimile 5-6 decade. Ele stau in firea lucrurilor. Doar ca au o dinamica din ce in ce mai alerta, deoarece ne apropiem de virf.

Deci nu e un process care se realizeaza brusc, ci a avut loc de la inceputuri, iar acum se apropie de un punct final al ciclului si trecerea pe un alt plan. Ca momentul zero se va petrece in 2012, n-avem de unde sa stim!

Un comentariu pentru “Chiar vine sfarsitul lumii?”